Dreptul la mostenire, stabilirea cotelor succesorale si alte aspecte ce tin de succesiune se numara printre cele mai abordate subiecte in cadrul consultantei juridice online. Intelegem prin mostenire procedura legala prin care patrimoniul unei persoane fizice decedate, care poate fi alcatuit din bunuri mobile, bunuri imobile, alte valori si datorii, este transmis catre succesorii legali, prin respectarea prevederilor cuprinde in Codul Civil.

Exista doua tipuri de mosteniri: mostenirea testamentara, in care, dupa cum ii spune si denumirea, se bazeaza pe un testament legal, in baza caruia se impart bunurile si valorile catre succesorii defunctului si mostenirea legala, despre care vom vorbi mai pe larg in randurile urmatoare, in care nu exista un testament, acesta a fost considerat nul sau mostenirea nu poate sa fie acordata mostenitorilor din alte considerente legale. In cazul mostenirii legale se respecta ordinea succesorala, adica mostenitorii se impart in categorii, in functie de gradul de rudenie si de legatura pe care au avut-o cu persoana decedata.

 

Mostenirea legala si succesorii

In cazul in care nu exista un testament care sa cheme mostenitorii la succesiune, acestia vor fi chemati in functie de ordinea stabilita in mod legal. Exista 4 clase in care mostenitorii pot sa fie inclusi, iar in functie de aceasta clasificare fiecare poate sa exercite un anume drept la mostenire, dupa cum urmeaza:

Clasa I – Descendentii. Aici sunt inclusi sotul supravietuitor care trebuie sa fie casatorit legal cu persoana care a decedat, copiii biologici si/sau copiii infiati.

Clasa a II-a – Ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati. In conditiile in care defunctul nu are urmasi sau sot supravietuitor, mostenirea revine parintilor acestuia care sunt ascendenti privilegiati, fratilor si surorilor colateralii privilegiati si dupa caz, descendentilor acestora.

Clasa a III-a – Ascendentii Ordinari. Acestia sunt reprezentati de bunicii, strabunicii persoanei care a decedat.

Clasa a IV-a – Colateralii Ordinari. In aceasta categorie sunt incluse toate celelalte rude ale defunctului, pana la gradul al patrulea de rudenie. Poate sa fie vorba de unchi, matusi, veri primari, care trebuie sa fie diferiti fata de cei care au fost pana acum specificati in clasele anterioare.

Este de precizat faptul ca exista posibilitatea ca spre exemplu, persoana decedata sa nu aiba urmasi, sot supravietuior, asecendenti privilegiati, in acest caz trecandu-se direct la categoriile urmatoare de colaterali privilegiati sau colaterali ordinari. In orice situatie data, descendentii au prioritate la mostenire, intre ei impartindu-se cote egale din mostenire, pentru ca in cazul celorlalte clase, mostenirea impartindu-se in functie de numarul de persoane cuprinse in clasa respectiva.

 

Cine nu are drept de mostenire?

Exista cateva cazuri specifice in care anumite persoane nu au drept de mostenire, dupa cum urmeaza:

Persoanele care au fost condamnate penal pentru savarsirea cu intentie, impotriva persoanei defuncte a unor fapte deosebit de grave, care pot fi fapte de violenta fizica sau morala, precum si fapt care au dus la moartea celui care a lasat mostenirea;

Persoanele care prin rea-credinta au ascuns, alterat, distrus sau chiar au falsificat testamentul persoanei decedate;

Persoanele care prin diferite metode de violenta sau dol l-au impiediat pe defunct, in momentul vietii, sa intocmeasca sau sa modifice testamentul.

“Sub sanctiunea decaderii, orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare nedemnitatea in termen de un an de la data deschiderii mostenirii. Introducerea actiunii constituie un act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesibilul reclamant”, art. 950, Codul Civil.

Pentru orice tip de nelamurire privind dreptul la mostenire, cereti sfatul unui avocat drept civil in vederea gasirii celor mai bune solutii legale la problema dvs.

 

Se poate renunta la mostenire – in ce conditii?

Chiar daca o persoana este inclusa intr-una dintre clasele de succesori, nu are obligatia de a mosteni si are dreptul de a renunta la mostenire. Dar, este important de punctat faptul mostenirea trebuie sa fie acceptata, daca se doreste sa se participe la succesiune.

Astfel ca, in conditiile in care mostenitorul nu accepta succesiunea, in cel mult 6 luni de la momentul in care s-a deschis succesiunea, pierde dreptul la mostenire. “In cazul cind mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cind a luat sfarsit impiedicarea” art. 700 Codul Civil.

O alta situatie des intalnita care trebuie luata in calcul este aceea in care, mostenitorul nu accepta in mod oficial mostenirea, daca nu ia nicio pozitie in decurs de 1 an de la deschiderea succesiune, se va considera din punct de vedere legal, ca a renuntat la mostenire.

Exista cazuri specifice in care este nevoie sa se apeleze la un avocat bun pentru a putea gestiona acceptarea/renuntarea la mostenire cum ar fi mostenirea transfrontaliera, un caz destul de des intalnit dat fiind emigrarea din ce in ce mai mare a romanilor in strainatate.

 

Dreptul la mostenire al sotului supravietuitor

Conform Codului Civil sotul supravietuitor are dreptul la mostenire daca in momentul in care s-a deschis succesiuna nu a existat o hotarare de divort definitiva. Cotele succesorale ale sotului supravietuitor se stabilesc in raport cu celelalte clase de mostenitori, dupa cum urmeaza:

Atunci cand se afla in concurs cu descendentii, care pot fi copiii defunctului, sotul supravietuitor va primi un sfert din mostenire.

Atunci cand se afla in concurs cu ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati, sotul supravietuitor va primi o treime din mostenire.

Atunci cand se afla in concurs doar cu ascendentii privilegiati/colateralii privilegiati, sotul supravietuitor va primi jumatate din mostenire.

Atunci cand se afla in concurs cu ascendentii oridinari/colateralii ordinari, sotul suprevietuitor va primi trei sferturi din mostenire.

“In absenta persoanelor prevazute la alin. (1) sau daca niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate sa vina la mostenire, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire”, art. 971, Codul Civil.

In ceea ce priveste sotul supravietuitor si mostenirea, nu putem omite sa vorbim despre dreptul de abitatie, un subiect de interes pe forumurile cu sfaturi juridice. “Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, daca aceasta casa face parte din bunurile mostenirii”, art. 973, Codul Civil.

Conform prevederilor legale dreptul de abitatie poate sa fie restrans la cererea mostenitorilor, in cazul in care se dovedeste faptul ca intregul spatiu al locuintei nu este necesar sotului supravietuitor sau se poate schimba locuinta, daca se pune la dispozitie o locuinta similara. Dreptul de abitatie este valabil pana la 1 an din momentul in care s-a deschis succesiunea. In decursul acestui an, daca sotul supravietuitor se recasatoreste, pierde dreptul de abitatie.

 

Dreptul la mostenire al descendentilor

In clasa descendetilor intra copii defunctului, biologici si/sau infiati, precum si urmasii acestora pe linie dreapta. Descendentii vin primii la mostenire, indiferent de numarul mostenitorilor din celelalte clase. In cazul in care descendentii se afla in concurs cu sotul supravietuitor, au dreptul la trei sferturi din mostenire, intregul grup de mostenitori, daca este vorba de mai multe persoane. Astfel ca, in interiorul grupului de descendenti, partea care le revine din mostenire se imparte in mod egal.

Daca aveti nelamuriri cu privire la stabilirea cotelor succesorale apelati la ajutorul unui avocat pentru a afla detaliile care va intereseaza si dispozitiile legale.

 

Modalitati de dezbatere a succesiunii

Exista doua cai prin care se poate dezbate succesiunea: la notar sau in instanta. Cea mai simpla si comuna metoda este cea in care succesiunea se dezbate in fata unui notar public. Pentru ca acest lucru sa fie posibil este nevoie ca mostenitorii sa se inteleaga si sa fie de acord asupra modului in care urmeaza sa se imparta bunurile. Se va depune la notar o cerere pentru inceperea dezbaterii succesiuni. Cererea poate sa fie facuta de catre unul dintre mostenitori, un legatar sau un creditor. Mostenitorii au obligatia se a se prezenta in fata notarului asa cum se stabileste de comun acord. Dupa ce se debzate succesiunea, se elibereaza cerftificatele de mostenitor pentru fiecare persoana, in care se atesta drepturile de proprietate asupra bunurilor mostenite si alte aspecte ce tin de succesiune.

In ceea ce priveste dezbaterea succesiunii in instanta va fi nevoie de cerere de chemare in judecata facuta de unul dintre mostenitori, catre ceilalti mostenitori. Va fi nevoie de plata taxei de timbru inainte de inceperea dezbaterii succesiune, taxa ce va fi suportata de catre reclamant. La finalul procesului, se va face un total cu alte taxe si taxa de timbru si valoarea va fi impartita catre fiecare mostenitor in functie de cota-parte. In cazul dezbaterii succesiunii in instanta, impartirea bunurilor se poate face in natura sau prin licitatie publica.

 

Mostenirea – actele necesare, taxele si alte costuri

Deschiderea succesiunii se realizeaza la Biroul de Stare Civila din localitatea unde se afla domiciliul persoanei decedate. In acest sens este nevoie de depunerea unui dosar care va cuprinde urmatoarele acte si documente:

  • Cerere tip;
  • Certificat de deces in original al persoanei pentru care se realizeaza succesiunea;
  • Certificat de atestare fiscala in original. Se elibereaza pe numele persoanei decedate de la Directia de Taxe si Impozite Locale. Se atesta existenta sau nu a datoriilor;
  • Certificat de atestare fiscala in original. Se elibereaza pe numele persoanei decedate de la Directia Locala ANAF. Se atesta existenta sau nu a unor datorii la stat ale persoanei decedate;
  • Certificat de nastere si certificat de casatorie pentru sotul supravietuitor;
  • Certificat de nastere si certificat de casatorie, daca este cazul, pentru mostenitori
  • Act de identitate mostenitori
  • Acte de proprietate asupra bunurilor care intra la succesiune. Poate sa fie vorba de titluri de proprietate, acte de vanzare-cumparare, contracte de imprumut, etc.
  • Testament, acolo unde este cazul.

 

In ceea ce priveste taxele, impozitele si alte costuri ale succesiunii, in primul rand este vorba de onorariul notarului, daca aceasta este modalitatea de dezbatere a succesiunii. Valoarea in bani a onorariului notarului se imparte intre toti mostenitorii in mod egal. Onorariul se calculeaza in acord cu valoarea totala a masei succesorale care include toate tipurile de bunuri care au apartinut persoanei decedate. Determinarea acestor valori se realizeaza in functie de Grila Notarilor, care se poate consulta online aici. O alta situatie este cea in care dezbaterea succesiunii se desfasoara in instanta, aici fiind vorba de diferite tipuri de cheltuieli, considerabil mai mari fata de procedura in fata notarului.

Mai este vorba de impozitul catre stat, acesta fiind obligatoriu doar in cazul in care succesiunea se dezbate dupa ce au trecut doi ani de la deces, in caz contrar, nu este nevoie de plata impozitului. De aceea este recomandat ca succesiunea sa nu fie amanata, pentru a putea beneficia de acest drept. In cazul in care succesiunea se dezbate dupa 2 ani de la deces, se va plati catre stat un procent de 1% din valoarea totala a masei succesorale, care cuprinde toate bunurile din patrimoniul persoanei decedate.